Apa virtuală
Se știe că cea mai mare cantitate de apă nu o folosim pentru băut, gătit sau igienă ci pentru a produce diverse bunuri sau servicii necesare existenței noastre. Este vorba de apă care nu este vizibilă ca apă în produsul final. Astfel, ea constituie un consum indirect și este denumită apă virtuală.
“În timpul producţiei de alimente, la însămânţarea produselor agricole sau în timp ce hrănim animalele – în toate aceste cazuri se consumă apă. Aceasta este apa virtuală, existentă în fiecare ceaşcă de cafea, în fiecare felie de pâine şi în fiecare tricou”, explică Roland Gramling, expert al organizaţiei internaţionale “World Wide Fund for Nature” (WWF)
Conținutul de apă virtuală al unui produs reprezintă volumul total de apă consumată sau poluată pe parcursul procesului de producție al produsului respectiv. Ca exemplu vom lua un bol paste făinoase. Pentru a le găti avem nevoie de apă pentru a fierbe pastele uscate – aceasta este o utilizare directă a apei. Dar dacă ne gândim la paste, și pentru producția lor este nevoie de apă, de exemplu pentru cultivarea grâului, pentru producția combustibilului necesar recoltării și transportului acestuia, pentru energia necesară transformării grâului în făină cât și pentru producția efectivă a pastelor. Suma acestor consumuri de apă reprezintă conținutul virtual de apă pentru pastele respective.
Amprentă de apă
Conceptul de „amprentă de apă” a fost creat de Dr. Arjen Hoekstra cu scopul de a ne ajuta să înțelegem mai bine pentru ce consumăm și poluăm resursele noastre limitate de apă dulce.
Amprenta de apă reprezintă însușirea de către om a apei dulci pentru consumul nostru direct și pentru producerea de bunuri, alimente, energie și orice altceva de care avem nevoie în viața noastră.
Amprenta de apă reprezintă cantitatea totală de apă folosită, direct și indirect, pentru producerea de bunuri, alimente, energie, servicii și orice altceva avem nevoie pentru trai. Este vorba despre un indicator multi-dimensional, explicit, care nu numai că indică volumul de apă utilizat și contaminat, dar ține cont și de localizare. Amprenta de apă poate face referire la un consumator individual, o companie sau chiar o națiune. Ea poate fi măsurată pentru un singur proces, cum ar fi cultivarea cartofului, pentru un produs, cum ar fi o pereche de blugi, pentru combustibilul necesar transportului auto sau pentru funcționarea unei întregi companii multinaționale.
Sursa: National water footprint explorer
Apa virtuală cât și amprenta de apă include următoarele trei componente:
Apa verde, respectiv amprenta de apă verde care se referă la apa meteorică înmagazinată
în sol sau care rămân o vreme pe suprafața terenului sau a vegetației, fiind apoi evaporată, transpirată sau încorporată de plante. Aceasta este relevantă mai ales pentru produsele agricole, horticole sau forestiere.
Apa albastră. Amprenta de apă albastră se referă la volumul de apă dulce consumată din surse de suprafață sau de adâncime, adică apa din lacuri de apă dulce, râuri și acvifere. Agricultura, industria și consumatorii casnici pot avea fiecare o amprentă de apă albastră.
Apă gri. Amprenta de apă gri reprezintă volumul de apă dulce necesar asimilării poluanților, fie vorba de ape poluate direct prin deversare de poluanți sau ape uzate, fie indirect prin scurgere de pe suprafețe impermeabile sau alte surse difuze.
Vă puteți calcula amprenta personală de apă, accesând link-ul următor Personal water footprint calculator
Amprenta de apă a unei țări
Amprenta de apă a unei țări este caracterizată de amprenta de apă a producției și a consumului de apă a țării respective și, de dependența de resurse externe de apă.
Amprenta de apă a producției
Amprenta de apă a producției reprezintă volumul de apă provenit din resurse locale, care este utilizat pentru a produce bunuri și servicii în cadrul unei țări (agricultură, industrie, folosințe casnice etc.). Ea este cea care definește gradul de presiune exercitat de o anumită țară asupra resurselor sale de apă.
Amprenta de apă a consumului
Amprenta de apă a consumului ține cont de totalitatea volumului de apă consumat pe teritoriul unei țări de către locuitorii acesteia – fie vorba de bunuri produse în respectiva țară sau fie ele importate. Deci amprenta de apă a consumului poate fi de tip intern sau extern. Amprenta de apă a consumului reflectă nivelul de trai și stilul de viață ales de locuitorii țării respective.
Imaginea de mai jos ilustrează interdependența diferitelor tipuri de folosințe a apei, resp. a amprentei de producție și a celei de consum a unei țări.
Sursa: National water footprint
Balanța apei virtuale
Magnitudinea amprentei de apă a consumului la nivel național este determinată de doi factori de bază:
- volumul și modelul de consum
- amprenta de apă per tonă de produse consumate.
Fig. 2: Amprenta totală de apă a unui PET de 0,5 litri de băutură răcoritoare în funcție de tipul și originea zahărului conținut (SB=sfeclă de zahăr, SC=trestie de zahăr, HFMS= fructoză sub formă de sirop de porumb).
Sursa: www.waterfoodprint.org
Impactul pe care îl are amprenta de apă depinde de locul de unde este extrasă apa și de momentul în care este luată. Dacă provine dintr-un loc în care există deja penurie de apă, consecințele pot fi semnificative și necesită luarea de măsuri.
Având la îndemână conceptele de „apă virtuală” și „amprentă a apei” definite mai sus, este mai simplu să comparăm cantitatea de apă efectiv consumată pentru diferitele folosințe. Comparația poate fi făcută pentru anumite produse, amplasări geografice, durate de producție, grupuri de consumatori etc.
În figura 3 este prezentată balanța globală a apei virtuale per țară.
Fig. 3: Balanța apei virtuale per țară, raportat la comerțul cu mărfuri agricole și industriale, pe perioada 1996-2005. Exportatorii sunt indicați cu verde iar importatorii cu roșu. Săgețile indică fluxurile cele mai mari, la nivel global, de apă virtuală (> 15 Gm3/an); cu cât săgeata este mai groasă, cu atât fluxul de apă virtuală mai mare.
Sursa: National Water Footprint Accounts; Mekonnen and Hoekstra (2011).
După cum se vede, cantități mari de apă virtuală călătoresc odată cu materiile prime și produsele comercializate la nivel mondial, majoritatea fiind reprezentată de exporturile de produse agricole, deși, în unele cazuri, materiile prime au fost importate anterior pentru producerea acestora (apă în reexporturi < 20 %).
Cea mai mare parte a “comerțului cu apă”, 43%, a fost reprezentată de comerțul cu culturi oleaginoase (de exemplu, soia, ulei de palmier) și în special cu bumbac. Alte produse notabile au fost cerealele (17%), produsele industriale (12%), cafeaua, ceaiul și cacaoa (8%) și carnea de vită (< 7 %).
Aflați mai multe despre amprenta de apă a unei anumite țări accesând National Water Footprint Explorer (waterfootprintassessmenttool.org)
Accesează și experimentează: