Apele meteorice, cunoscute și sub denumirea de ape pluviale, sunt acele ape care provin din precipitații atmosferice (zăpadă, ploaie, grindină, brumă), prin șiroire [1]. Cele mai frecvente fenomene de precipitații sunt cele de ploaie.

Dar ce este ploaia?

Sunt picături de apă, sub formă lichidă, având un diametrul mai mare de 0,5 mm. La diametre mai mici ale picăturilor de apă vorbim de „burniță”. În general picăturile de ploaie nu depășesc un diametru de 4 mm, deoarece pe măsură ce cresc ele se sparg, dar pot atinge până la 6 mm. Concentrațiile de picături de ploaie variază de obicei între 100 și 1.000 pe metru cub. De regulă, cu cât picăturile sunt mai mici, ploaia este mai deasă.

Cum se formează ploaia?

Apa din râurile, lacurile, și oceanele noastre se evaporă în atmosferă iar aerul cald tinde să se ridice tot mai mult, ajungând la altitudini extrem de mari. În atmosferă se găsesc tot timpul cca. 12900 km³ de apă. În troposferă aerul este însă mult mai rece, temperatura sa scăzând odată cu creșterea altitudinii. Iar atunci când o masă de aer cald va întâlni una de aer foarte rece moleculele de apă din aer condensează, sub formă de picături sau cristale de gheață, formând prin acumulare norii vizibili nouă. Când picăturile de apă devin prea grele ele vor cădea pe pământ. Și iată: plouă!

Știați că …

• volumul de apă aflat constant în atmosferă este de cca. 12900 km³?
• dacă toată apa din atmosferă ar cădea deodată, ar acoperi Pământul cu un strat de apă de 2,5 cm?
• norii de furtună pot atinge o greutate de cîteva milioane de tone? Greutatea norilor depinde de temperatura, mărimea și densitatea acestora. Un nor de vreme bună (de tip Cumulus) conține aproximativ 1 gram de apă pe metru cub și, de regulă, cântărește între 5000 și 10 000 de kg.

Câte tipuri de ploaie există?

Deosebim ploi continue sau sub formă de averse. Ploile continue sunt precipitații de lungă durată, de intensitate relativ uniformă, care în general cad pe suprafețe mari. Aversele ploaie, în schimb, încep și se termină brusc, fiind caracterizate prin variații rapide ale intensității lor. Atât ploile continue cât și cele sub formă de averse pot avea câteodată intensități extrem de mari. Vorbim atunci de ploi torențiale. Iar atunci când plouă cu picături foarte mici și fine, vorbim de burniță.

Fig. 1 Clasificare tipurilor de ploaie

Cum măsurăm ploaia?

Ploaia se măsoară în cantitate de apă căzută într-o anumită perioadă de timp, exprimată prin înălțimea stratului de apă căzută (de exemplu în milimetri pe oră). Acesta se vizualizează în milimetri (mm) de coloană de apă. Un milimetru de ploaie corespunde la 1 litru de apă pe metru pătrat de suprafață.
Instrumentul utilizat pentru măsurarea precipitațiilor se numește pluviometru. Acesta măsoară precipitațiile căzute pe metru pătrat (1 m²). Pe lângă ploaie, la măsurare sunt luate în considerare și precipitațiile solide, cum ar fi zăpada sau grindina, imediat ce se topesc (în echivalent apă). Există diferite tipuri de pluviometre. În funcție de aplicație și de interes, se pot utiliza pluviometre analogice sau digitale, cele din urmă fiind folosite în cadrul stațiilor meteo.

Acesta colectează ploaia într-un recipient de obicei cilindric. Pe baza nivelului de apă adunată, se poate determina cu exactitate cantitatea de precipitații căzute la locul unde a fost poziționat, într-o anumită perioadă de timp.

Știați că ….

• satul Mawsynram, din nord-estul Indiei a fost denumit oficial cel mai umed loc din lume? Aici cantitatea precipitații pe an este de peste 23.000 de litri/metru pătrat, față de media anuală de 11.430 litri/ Potrivit Guinness World Records Mawsynram a primit precipitații de 26,000 mm în 1985 [2]

[1]  Apă meteorică – Wikipedia
[2] Mawsynram – Wikipedia

Accesează și experimentează:

• „Construiește-ți propriul pluviometru” download
• „Cantitatea și calitatea surselor de apă ” download