Poluarea apei cu microplastice reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare pentru mediu la nivel mondial. Microplasticele sunt particule mici de plastic cu un diametru mai mic de 5 milimetri, adesea invizibile cu ochiul liber. Ele pot proveni din diverse surse, inclusiv din descompunerea articolelor din plastic mai mari, cum ar fi sticlele și ambalajele, precum și din abraziunea textilelor sintetice, a anvelopelor și a produselor de îngrijire personală.

Microplasticele pot pătrunde în corpurile de apă prin mai multe căi cum ar fi: eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor din plastic, evacuarea de ape uzate (unele microplastice sunt prea mici pentru a fi îndepărtate în mod eficient prin procesele de epurare convenționale) sau chiar transportul acestora prin aer de către vânt și precipitații.

Sursele de microplastice

Microplasticele pot proveni dintr-o varietate de surse, inclusiv bucăți mai mari de plastic care s-au fragmentat, granule de rășină utilizate pentru fabricarea produselor din plastic sau sub formă de microperle, care sunt mărgele de plastic mici, fabricate, utilizate în produsele farmaceutice și cosmetice.

• Apă: aport de pe uscat, transport maritim, turism, acvacultură și pescuit.
• Sol: reziduuri agricole (peliculă de plastic), compost, aplicarea nămolului, irigarea cu ape uzate, resturi de anvelope de la
• Aer: fibre sintetice (haine, draperii, covoare moi), materiale de acoperire, eroziunea anvelopelor din cauciuc sintetic și praful urban.

Răspândirea largă a microplasticelor este strâns legată de caracteristicile lor de migrare în mediu. Din cauza dimensiunii mici a particulelor și a suprafeței specifice mari, microplasticele pot adsorbi diferiți poluanți din mediu (metale grele, compușii organici) și microorganisme.

Odată ajunse în corpurile de apă, microplasticele pot persista pentru perioade lungi de timp și se pot acumula în mediile acvatice, prezentând riscuri pentru viața marină, ecosisteme și sănătatea umană. Organismele marine pot ingera microplastice direct sau indirect prin intermediul lanțului trofic, ceea ce poate duce la vătămări fizice, leziuni interne și la un potențial transfer de poluanți chimici asociați cu materialele plastice. În plus, datorită capacității lor mari de absorbție, microplasticele pot acționa ca vectori pentru transportul poluanților dăunători, cum ar fi poluanții organici persistenți (POP), metalele grele și agenții patogeni, în mediile acvatice.

Microplasticele în apa de băut

Mai multe studii au raportat prezența microplasticelor în probele de apă potabilă colectate din diverse locații din întreaga lume. Deși concentrațiile de microplastice detectate în apa potabilă sunt, în general, scăzute în comparație cu cele găsite în mediile marine și de apă dulce, prezența microplasticelor în apa potabilă generează preocupări cu privire la potențialele riscuri pentru expunerea umană și pentru sănătate.

• 81% din 159 de probe de apă potabilă (156 de probe de apă de la robinet din 14 țări și 3 de mostre de apă îmbuteliată din SUA) au prezentat microplastice.

Concentrațiile au variat între 0 – 62 particule/L, cu un număr mediu de 5,45 particule/L, iar majoritatea acestor polimeri au fost fibre (aprox. 98,3%), cu o lungime de 0,1 – 5 mm.

• 93% din 259 de sticle de apă îmbuteliată au prezentat semne de contaminare cu microplastic (Mason şi colab., 2018).

Concentrația  medie a fost de 10,4 particule/L, iar fragmentele au fost forma cea mai obișnuită (66%), urmate de fibre.

Efectele microplasticelor asupra sănătății umane

• MP induc riscuri semnificative pentru sănătatea umană prin ingestia de alimente (pește, midii, crustacee și nevertebrate) și apă și posibil prin inhalare. MP ingerat de oameni poate fi absorbit de rinichi și ficat, afectând funcționarea și metabolismul acestora (Abbasi et al., 2019).

• Bisfenolul A (BPA) care este utilizat ca aditiv în producția plasticelor cum ar fi polietilena, polipropilena și PVC, poate provoca anomalii de reproducere, cancer și efecte citotoxice în țesuturile vii (Campanale și colab., 2020; Chen și colab., 2021; Rahman și colab., 2021).

• Expunerea cronică la concentrații mari de MP în aer cum ar fi microfibrele din plastic, pot duce la boli ale căilor respiratorii și ale plămânilor și pot provoca leziuni maligne (Prata și colab., 2021).

• Principalele efecte toxice pe care le pot induce MP asupra oamenilor includ efecte asupra sistemului respirator, digestiv, nervos și reproductiv (Elizalde-Vel´azquez și G´omez-Oliv´an, 2021).

Efectele pe care le are ingerarea de microplastice asupra sănătății oamenilor nu sunt încă pe deplin înțelese, iar cercetările în acest domeniu sunt în curs de desfășurare. Cu toate acestea, există preocupări legate de faptul că microplasticele pot acționa ca purtători de poluanți chimici nocivi, agenți patogeni și alți contaminanți, care ar putea fi transferați la oameni în urma ingerării. În plus, dimensiunile mici ale microplasticelor ridică îngrijorări cu privire la potențialul acestora de a penetra țesuturile și organele biologice.

Abordarea poluării apei cu microplastice necesită strategii cuprinzătoare pentru a reduce generarea de deșeuri de plastic, pentru a îmbunătăți practicile de gestionare a deșeurilor și pentru a atenua eliberarea de microplastice în mediu. Eforturile de reducere la minimum a utilizării plasticului, de promovare a reciclării și a abordărilor de economie circulară și de dezvoltare a unor tehnologii inovatoare pentru îndepărtarea și remedierea plasticului sunt esențiale pentru protejarea ecosistemelor acvatice și a sănătății umane de impactul poluării cu microplastice.

Freepik