Apa freatică, denumită și apă subterană definește ansamblul apelor care se află în golurile scoarței pământului, care se formează sub acțiunea forței gravitaționale a planetei noastre. (wikipedia) Le numim ”ape subterane” și pentru a le deosebi de cele de suprafață – de tipul mărilor, oceanelor, lacurilor sau râurilor. Apele subterane și cele de suprafață sunt legate prin ciclul hidrologic.
Majoritatea apelor subterane provin din precipitații. Atunci când apa cade pe suprafața pământului sub formă de ploaie, zăpadă sau grindină, o parte din aceasta se infiltrează în sol. Ea umple interstițiile și pe măsură ce straturile de sol devin saturate, apa pătrunde tot mai adânc până când, la o anumită adâncime, ajunge într-o zonă de rocă densă, impermeabilă. Aici apa nu poate coborî mai departe. Prin urmare, se va aduna deasupra acestui strat impermeabil și se va deplasa, în funcție de posibilități, pe alte direcții – de exemplu, în direcția unui curs de apă. Procesul prin care precipitațiile alimentează rezervele de apă subterană este cunoscut sub numele de reîncărcare. Reîncărcarea izvoarelor locale depinde în mare măsură de condițiile geologice și climatice locale. Aceasta are loc în general în timpul sezonului ploios în climatele tropicale sau în timpul iernii în climatele temperate. 10 până la 20 % din precipitațiile care cad pe Pământ pătrund în straturile subterane apă, contribuind astfel la reîncărcarea stratului freatic. De aici apa poate ajunge în mod natural din nou la suprafață – prin izvoare – sau poate fi extrasă – prin foraje.
Adâncimea straturilor freatice poate varia și chiar atinge sute de metri adâncime. Un alt termen utilizat pentru apa freatică este cel de acvifer, denumire provenită din limba latină: aqua = apă, ferre = a purta, a duce. Acest termen desemnează în mod obișnuit resurse de apă subterană capabile să asigure necesarul de apă al populației. Deseori, diferitele straturi acvifere se diferențiază pe adâncime, în cadrul scoarței terestre. De obicei, cu cât este mai adânc stratul freatic, cu atât apa este mai protejată și deci mai sigură. Diferitele straturi de sol amplifică efectul de filtru, purificând apa. Prin urmare, acviferele situate aproape de suprafața terestră sunt predispuse la poluare. De cele mai multe ori, poluarea majoră a apei freatice este cauzată de om. Astfel, protecția apei este esențială!
Accesează și experimentează: „Construiește-ți propriul filtru de apă” download
