Particularitățile aprovizionării cu apă potabilă în localitățile rurale din România
Potrivit Raportului Asociației Române a Apei (ARA) pentru anul 2021, România are 72,4% din populația conectată la sisteme centralizate de aprovizionarea de apă potabilă și 55,8% la sisteme de canalizare. Există disparități majore între zonele urbane și rurale în ceea ce privește acoperirea cu servicii de aprovizionare cu apă și canalizare. Lipsa aprovizionării cu apă este unul dintre criteriile care plasează România pe harta sărăciei Uniunii Europene, cele mai afectate fiind comunitățile rurale (Eurostat).
Sistemele de aprovizionare cu apă din localitățile rurale sunt considerate a se încadra în categoria zonelor mici de aprovizionare (ZAP) și sunt descrise în Raportul publicat de Institutul Național de Sănătate Publică în 2010, pentru prima dată. Zonele mici de aprovizionare cu apă (ZAP) sunt clasificate la rândul lor în funcție de volumul de apă furnizat: CAT1 (10-100m3/zi), CAT2 (100-400m3/zi) și CAT3 (400-1000m3/zi). În România, s-au înregistrat 2049 de ZAP mici, majoritatea (92,39%) fiind aprovizionate cu apă subterană, deservind 3.937.782 de locuitori.
În toate tipurile de ZAP mici, frecvența de monitorizare este mult mai mică decât cerințele legale. Parametrii care sunt mai frecvent neconformi sunt: numărul de colonii 22°C, bacteriile coliforme, E. coli, enterococii, turbiditatea, culoarea, conductibilitatea, pH-ul, oxidabilitatea, amoniu, clor, fier, mangan, nitrat și nitrit. Dintre parametrii microbiologici procentul cel mai mare de neconformare este reprezentat de Enterococci, iar dintre parametrii fizico-chimici de conductivitatea, urmată de nitrați și amoniac.
Nu există înregistrări publice despre bolile posibil asociate apei, cu localizare în ZAP mici.
„Sistemele de apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 1.000 m3/zi sau care servesc mai puțin de 5.000 de persoane vor aplica în mod opțional planurile de siguranță a apei, ca o bună practică în operarea sistemului”.
Principalele etape ale elaborării PSA pentru un sistem centralizat mic de aprovizionare cu apă potabilă
PSA pentru sisteme centralizate mici de aprovizionare cu apă potabilă, situate în zonele rurale, trebuie adesea să fie realizat cu resurse tehnice, financiare și umane limitate în comparație cu operatorii profesioniști de apă care deservesc orașele mari, sau zonele urbane în general. Trebuie dezvoltate instrumente simplificate pentru a traduce instrucțiunile din Directivă privind întocmirea unui PSA, într-un format care să fie semnificativ și accesibil pentru utilizarea în comunitățile rurale.
Sectorul apei potabile este din ce în ce mai conștient de limitarea reprezentată de testarea produsului final – apa de robinet, pentru a oferi siguranță consumatorilor. Analiza pericolelor în punctele critice de control (HACCP), principiul care fundamentează elaborarea PSA, identifică și gestionează pericole semnificative în punctele-cheie ale procesului de producție a apei. Principalul rol al analizei HACCP este de a înțelege riscurile asociate cu fiecare etapă a procesului de producție a apei potabile, concentrându-se asupra controlului procesului de la apa brută, până la apa de la robinet, reducând astfel la minimum valorile (scorurile) de risc pentru produsul final și câștigând tot mai mult încrederea consumatorilor. Prezentarea generală a elaborării Planului de siguranță a apei este ilustrată în Tabelul 1.
Tabelul 1 Matricea de elaborarea a PSA
Pașii de elaborare a PSA | Componentele principale ale unui sistem de aprovizionare cu apă | |||
Sursa de apă | Stația de tratare | Sistemul de distribuție | Robinetul consumatorului | |
Colectarea informațiilor | Tipul de captare, sursa de apă | Diagrame, procese de tratare, capabilitate, control | Diagrame, fluxul de producție, echipamente, rezervoare de înmagazinare, starea supapelor | Tipul de spații, materialele din care este confecționată rețeaua de distribuție |
Identificarea pericolului în punctele critice | Surse de poluare, climă | Zona de captare, reactivii utilizați în tratarea apei în scopul potabilizării, materialele folosite, ineficiența tratamentului, penele de alimentare cu energie electrică | Contaminare externă, fluctuații de debit, conexiuni neautorizate, sifonare inversă | Sifonare, scurgeri din conducte, igienă |
Evaluarea riscului | Probabilitatea producerii și consecințele poluării | Probabilitatea unui tratament ineficient, consecințele ineficienței | Probabilitatea de eșec, consecințe | Probabilitatea apariției, consecințele |
Măsurile de control | Managementul bazinului hidrografic și a rezervoarelor de înmagazinare a apei tratate | Procesul de tratare, monitorizarea acestuia, sistemele de avertizare, oprirea furnizării apei în rețeaua de distribuție | Proceduri operaționale, materiale aprobate, starea supapei | Elemente de etanșare, tratament pentru îndepărtarea plumbului dizolvat (migrat din conducte), educație |
Monitorizarea măsurilor de control | Monitorizarea punctelor de deversare ale poluanților, calitatea apei brute | Apa brută, procesul de tratare, apa dezinfectată furnizată în rețeaua de distribuție (produsul final) | Debitul, presiunea, concentrația de dezinfectant rezidual | Inspectarea sistemului |
Acțiuni în cazul depășirii Concentrațiilor Maxim Admise (CMA) | Oprirea preluării apei din sursă, ajustarea procesului de tratare | Oprirea preluării apei din sursă, ajustarea procesului de tratare, închiderea stației de tratare | Evacuarea apei, spălarea țevilor, sfătuirea oamenilor să fiarbă apa | Consilierea consumatorilor |
(Sursa, Ghidul OMS)
Urmărind matricea de mai sus, întregul sistem de aprovizionare cu apă trebuie analizat în punctele sale critice, iar scorurile de risc trebuie stabilite pentru fiecare parte a lanțului cauzal, în conformitate cu matricea de risc prezentată în Tabelul 2.
Cheia stabilirii scorurilor de probabilitate este următoarea: 5 – aproape sigur, înseamnă o apariție zilnică a unui eveniment periculos; 4 – probabil, o dată pe săptămână; 3 – probabilitatea moderată, este o dată pe lună; 2 – puțin probabil, este o dată pe an; 1 – rar, o dată la 5 ani.
Instrucțiunile privind modul de stabilire a scorurilor pentru gravitatea evenimentului periculos sau, cu alte cuvinte, consecințele impactului asupra sănătății umane sunt următoarele: Catastrofal, înseamnă potențial letal pentru o populație numeroasă; Major, este potențial letal pentru o populație puțin numeroasă; Moderat, înseamnă potențial nociv pentru o populație numeroasă; Minor, este potențial dăunător pentru o populație puțin numeroasă și Nesemnificativ, înseamnă nici un impact sau un impact care nu poate fi detectat.
Tabelul 2 Matricea de risc
Severitate/ Consecința impactului Probabilitate |
Nesemnificativ | Minor | Moderat | Major | Catastrofal | |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
Aproape sigur | 5 | 5 (S) | 10 (m) | 15 (M) | 20 (FM) | 25 (FM) |
Probabil | 4 | 4 (S) | 8 (m) | 12 (M) | 16 (FM) | 20 (FM) |
Probabilitate moderată | 3 | 3 (S) | 6 (m) | 9 (m) | 12 (M) | 15 (M) |
Puțin probabil | 2 | 2 (S) | 4 (S) | 6 (m) | 8 (m) | 10 (m) |
Rar | 1 | 1 (S) | 2 (S) | 3 (S) | 4 (S) | 5 (S) |
(Sursa, Ghidul OMS)
Pe baza acestor criterii, intervalul de scoruri de risc este cuprins între 1 și 25. După evaluarea riscurilor din sistemul de aprovizionarea cu apă potabilă în puncte critice, se recomandă diferite acțiuni în funcție de mărimea scorurilor de risc, clasificate după cum urmează: risc scăzut (scor 1-5), risc mediu (scor 6-10), risc mare (scor 12-15) sau risc foarte mare (scor 16-25).
Acțiunile care trebuie întreprinse în funcție de valoarea scorului de risc:
- Risc scăzut (S): gestionarea sistemului de aprovizionare cu apă se efectuează în conformitate cu procedurile de rutină, care sunt revizuite periodic.
- Risc mediu (m): este nevoie de acțiune și planificare.
- Risc mare (M): sunt necesare acțiuni prioritare pentru a reduce imediat pericolul.
- Risc foarte mare (FM): sunt necesare acțiuni urgente pentru a preveni pericolul, de exemplu întreruperea furnizării apei, avertizarea consumatorilor să fiarbă apa, instituirea restricțiilor în utilizare și acțiuni prioritare pentru reducerea imediată a pericolului.
Principalele etape ale elaborării PSA pentru o sursă individuală de aprovizionare cu apă potabilă
Adesea în zonele rurale din România, apa este furnizată locuitorilor prin sisteme centralizate mici, care funcționează în paralel cu sistemele individuale de apă reprezentate de fântâni cu găleată sau cu pompă, private, sau publice aparținând întregii comunități. De aceea, în continuare este descrisă o analiză HACCP pentru elaborarea unui PSA pentru o astfel de sursă individuală de aprovizionare cu apă potabilă. Acest lucru este prezentat și în Compendiul WECF, ca un exemplu de bună practică în care pot fi implicați copiii de vârstă școlară.
Modelul unui PSA pentru o fântână/ puț, face parte din Ghidul OMS (a se vedea Tabelul 3) și de asemenea, din legislația românească “Normele de supraveghere, inspecția sanitară și monitorizarea calității apei potabile și procedura de Autorizarea sanitară a producerii și distribuției apei potabile, Anexa 1, Formularul nr. 3. Inspecția sanitară a fântânii publice”.
Tabelul 3 Formularul de analiză a riscului pentru o fântână cu găleată/ pompă |
Informații specifice de diagnosticare pentru evaluare Risc 1. Există o latrină la mai puțin de 10m de fântână? Da/Nu 2. Este cea mai apropiată latrină în amonte de fântână? Da/Nu 3. Există o altă sursă de poluare (ex. creșterea animalelor, culturi, drumuri, industrie) în limitele a 10 m de fântână? Da/Nu 4. Drenarea este defectă, permițând băltirea apei la mai puțin de 2m de fântână? Da/Nu 5. Șanțul de drenaj este crăpat, rupt sau trebuie curățat? Da/Nu 6. Lipsește/este defect gardul de împrejmuire? Da/Nu 7. Zona cimentată are o rază mai mică de 1m în jurul fântânii? Da/Nu 8. Apa vărsată se colectează în zona din jur? Da/Nu 9. Există fisuri în împrejmuirea de ciment? Da/Nu 10. Este pompa de mână slăbită în punctul de atașare la fântână? Da/Nu 11. Este fântâna acoperită cu un capac curat? Da/Nu |
Scorul total al riscurilor: 0-11Scorul de risc: 9-11 = Foarte mare; 6-8 = Mare; 3-5 = Mediu; 0-3 = Scăzut
Acțiuni: Risc scăzut – apa este bună; Risc mediu – apa este acceptabilă; Risc mare – testați apa, consultați un specialist, utilizați temporar o altă sursă de apă; Risc foarte mare – nu beți apă până când nu eliminați cauzele contaminării. |
(Sursa, Ghidul OMS)
Dezvoltarea cooperării între principalele părți interesate
Elaborarea planurilor de siguranță a apei (PSA) pentru sistemele mici de aprovizionare cu apă ar trebui să se bazeze pe o înțelegere aprofundată a relațiilor dintre factorii de risc și evenimentele care cauzează o contaminare. Formarea operatorilor de apă la nivelul comunităților este esențială pentru succesul PSA, iar experiența obținută din evaluări de risc efectuate deja, oferă o bază solidă pentru a răspunde acestor nevoi.
Pentru comunitățile rurale situate în apropierea orașelor mari, cooperarea cu operatorii regionali de apă ar putea fi o soluție pentru a construi capacități și pentru a soluționa problemele operaționale zilnice.
Având în vedere legislația și organizarea instituțională din România, principalii actori implicați în aprovizionarea cu apă potabilă sunt: producătorul de apă, autoritatea de sănătate publică și autoritatea pentru protecția mediului.
Echipa PSA include reprezentanți ai principalelor părți interesate: producătorul de apă, autoritățile de sănătate publică și protecția mediului, susținute de autoritățile locale și regionale. Producătorul de apă are în mod normal rolul principal. Cooperarea și schimbul de informații sunt vitale în stabilirea canalelor de comunicare, ca parte a elaborării și implementării PSA.
- Producătorul de apă elaborează PSA, implementează și documentează sistemele de management și de monitorizare a riscurilor, luând în considerare pericolele din bazinul hidrografic și pe cele din sistemul de aprovizionare (captare, uzină de tratare a apei, rețea de distribuție).
- Autoritatea de Sănătate Publică colaborează cu producătorul de apă pentru identificarea pericolelor asupra sănătății, efectuează auditul sistemului de aprovizionare cu apă, investighează posibilele boli asociate apei, sfătuiește populația și administratorii clădirilor să mențină siguranța apei în rețelele interioare și supraveghează sistemele mici de aprovizionare cu apă.
- Autoritatea pentru Protecția Mediului sprijină politicile de introducere a PSA, în special identificarea riscurilor din bazinul hidrografic, sprijină PSA din punct de vedere al managementului riscului în bazinul hidrografic, înțelege procesul de elaborare a PSA.
Școlile (profesorii și elevii) pot utiliza modelul reprezentat de PSA pentru dezvoltarea unor activități educative cu componentă practică, atât din punct de vedere al conceptului de identificare și evaluarea a riscului, cât și al cooperării între părțile participante la proces.